1.Cât durează sarcina?
ÎNTREBARE CARAGHIOASĂ?? Nu prea!!
- De ce trebuie să cunoaştem DPN? – pentru evaluarea ritmului de creştere a fătului, precum şi pentru a decide dacă bebeluşul este prematur( născut înainte de 37 săptămâni) sau postmatur( după 42 de săptămâni), poate furniza şi un indiciu în cazul sarcinii gemelare
- Concepţia are loc la aproximativ două săptămâni după ultima menstruaţie, pentru calcularea datei probabile se scad 3 luni de la prima zi a ultimei menstruaţii şi se adaugă 7 zile ( 266 zile- exact 9 luni)
- Sarcina numită uneori şi gestaţie are o durată de 280 de zile sau 40 de săptămâni după ultima menstruaţie, când medicul sau moaşa spune că sunteţi însărcinată în 12 săptămâni , înseamnă că fătul are vârsta de 10 săptămâni.
- Cea mai uzuală şi precisă metodă este ecografia înainte de sfârşitul lunii a 6-a.
Nota bene – durata sarcinilor normale variază
- gândiţi-vă la DPN ca la o dată aproximativă şi aşteptaţi-vă să naşteţi începând cu 2 săptămâni înainte până la 2 săptămâni după acea dată.
- 2/3 din nou născuţi se nasc în interval de 10 zile de la DPN
- 4% SE NASC EXACT LA ACEA DATĂ
2.Modificările hormonale
Sarcina aduce cu sine profunde modificări ale corpului, schimbări emoţionale pentru voi şi pentru partener, precum şi o creştere şi dezvoltare a fătului. Multe dintre aceste schimbări au loc sub influenţa unor hormoni. Sursa principală a acestora este placenta.
- GONADOTROPINA CORIONICA UMANĂ (Hcg) – secretată de placenta în curs de dezvoltare, asigură o sinteză suficientă de estrogeni şi progesteron din ovare până când placenta se va maturiza şi va prelua producerea acestor hormoni,aproximativ 3-4 luni
- ESTROGENII (E) – stimulează proliferarea ţesuturilor reproducătoare, prin creşterea în dimensiuni a musculaturii uterine, prin stimularea proliferării mucoasei uterine şi a vaselor de sânge care o deservesc, prin creşterea producţiei de mucus vaginal şi prin stimularea sistemului de canale şi a reţelei sanguine de la nivelul sânilor. Nivelurile ridicate de E, influenţează retenţia apei, acumulare de grăsime în stratul subcutanat şi pigmentarea pielii.
- PROGESTERONUL (P) – inhibă contracţiile musculaturii netede. El relaxează uterul, împiedicând contractarea excesivă a acestuia. Efect relaxant asupra pereţilor vaselor sanguine, contribuind la menţinerea unor niveluri scăzute, sănătoase a tensiunii arteriale , precum şi asupra pereţilor stomacului şi intestinului, permiţând absorbţia mai accentuată de substanţe nutritive. Progesteronul stimulează secreţia hormonului ovarian relaxina care relaxează şi înmoaie ligamentele, cartilajele şi colul uterin, permiţând întinderea acestor ţesuturi în timpul naşterii
În afară de E şi P şi alţi hormoni sunt sintetizaţi în cantităţi mai mari şi generează multe schimbări fizice, ei influenţează creşterea, echilibrul mineral, metabolismul, nevelurile altor hormoni şi debutul travaliului.
3.Alegerea cadrelor medicale
Există numeroase categorii de cadre medicale: obstetricieni, medici de familie, moaşe şi alţii care oferă îngrijiri maternale pentru femeile însărcinate.
- Obstetricienii – absolvenţi ai unei facultăţi de medicină, specializaţi în îngrijirea sarcinilor şi naşterilor cu risc crescut.
- Medicii de familie – au absolvit o facultate de medicină şi au finalizat 3 ani de instruire suplimentară în medicină de familie, inclusiv îngrijiri maternale. Educaţia lor vizează nevoile de îngrijire a întregii familii, nu toţi medicii includ în practica lor îngrijirile maternale.
- Moaşa – a absolvit Facultatea de Medicină, specializare Moaşe, educaţia şi îngrijirile pe care le oferă vizează îngrijirea normală a sănătăţii în sarcină, aspecte psihosociale şi emoţionale ale gravidităţii, educaţie parentală, prevenirea şi depistarea de potenţiale probleme. Ele sunt specializate în îngrijirea femeilor cu sarcini şi naşteri normale, necomplicate. Ele asistă naşterea la domiciliu, spitale sau centre de naştere.( În România încă nu este reglementată legea cu privire la practica moaşelor).
Este bine să cunoaşteţi nivelul educaţional, referinţele, instruirea şi experienţa oricărui specialist care vă îngrijeşte. Un factor important de luat în considerare în alegerea specialistului este starea voastră de sănătate. O gravidă sănătoasă, cu o sarcină normală, va avea alte nevoi faţă de o femeie cu probleme de sănătate sau care are o sarcină cu complicaţii.
De regulă, obstetricienii asigură majoritatea îngrijirilor gravidei. Totuşi Moaşele sunt profesioniştii la care se recurge de obicei în cele mai multe ţări!
Consideraţii generale în alegerea unui specialist:
- Ce opţiuni am la dispoziţie??
- Unde doresc să nasc? Într-un spital, un centru de naşteri sau acasă?
- Aleg un singur specialist sau un grup??
- Căutaţi un specialist ale cărui idei să va atragă şi care să fie competent în a vă oferi îngrijirile adecvate nevoilor voastre.
Ce puteţi întreba:
Fiţi cât mai pregătită în ceea ce priveşte întrebările înainte de întrevederea cu un specialist. În acest mod veţi putea înţelege mai repede terminologia şi opţiunile ce pot face parte din întrebări:
- Cum vedeţi rolul şi responsabilităţile mele în timpul sarcinii şi naşterii?
- Există restricţii în ceea ce priveşte prezenţa partenerului meu lângă mine în timpul travaliului şi naşterii vaginale? Dar în timpul unei cezariene, spitalizare?
- Ce credeţi despre orele de educaţie prenatală? Naşterea naturală neajutată de medicamente? Ce procent aproximativ dintre pacientele d-voastră este interesat de naşterea naturală? Câte dintre ele recurg la această metodă? Îmi puteţi recomanda un curs de educaţie prenatală?
- Aveţi recomandări de rutină pt pacientele d-voastră în travaliu privind lichidele i.v. analgezicele? Care sunt acestea? Pot fi modificate conform dorinţelor şi nevoilor mele? M-aţi încuraja şi ajuta să pun la punct un plan de naştere? Veţi verifica siguranţa şi compatibilitataea planului meu de naştere cu practicile d-voastră şi politicii spitalului?
- Ce şanse există să fiţi prezent când voi naşte? Dacă nu sunteţi acolo, cine vă va ţine locul? Voi putea cunoaşte acea persoană? Va respectă acea persoană aranjamentele pe care le-am făcut cu d-voastră? Dar personalul spitalului?
- Cât de des şi în ce împrejurări găsiţi necesar să recurgeţi la inducerea sau acelerarea travaliului, administrarea de lichide i.v/ruperea artificială a membranelor, monitorizare fetală electronică continuă, epiziotomie, forceps şi extracţie cu vid-extractorul?
- Care este procentul de cezariene sau cât de des găsiţi necesar să efectuaţi o cezariană? Care sunt cele mai frecvente cauze de cezariană în rândul pacientelor din practica d-voastră? Pot face ceva şi ce anume înainte şi în timpul travaliului pentru a reduce probabilitatea unei cezariene?
- În caz că apar complicaţii în timpul sarcinii sau travaliului aţi fi responsabil de îngrijirea mea? Dacă nu la cine m-aţi trimite?
- Ce se întâmplă de obicei cu nou născutul imediat după naştere? Bebeluşul este dus în secţia de nou-născuţi sau rămâne cu noi? Pot eu/noi să îl ţinem în braţe după naştere? Cine va examina copilul după naştere? Când se face asta de obicei?
- Care este durata obişnuită de spitalizare după o naştere vaginală? dar după cezariană?
- Sunt disponibile îngrijirile de supraveghere ulterioară pt mine şi nou-născut? Dacă da, la ce interval după externare este prima vizită ? cine iniţiază supravegherea ulterioară? cuprinde vizite la domiciliu sau la clinică, întrevederi cu o asistenţă, moaşă , medic sau convorbire la tel?
În timp ce discutaţi aceste probleme fiţi atentă la cum, ce răspunde? Este nerăbdător, defensiv sau este deschis şi nestânjenit de întrebări? Vă satisfac răspunsurile lui? O întrevedere de acest gen vă va ajuta să vă daţi seama ce crede profesionistul respectiv despre viitorii părinţi care îşi iau responabilitatile în serios!